Credeai ca e suficient să știi o limbă străină ca să poți traduce? Ei bine, te-ai înșelat. Traducătorii se confruntă la fiecare lucrare cu noi și noi provocări ridicate chiar de textul din fața lor.
1. ortografia și punctuația – acestea reprezintă interferențe culturale în alternarea codurilor lingvistice, referitor la diacritice, diferitele tipuri de accent, trema, ghilimelele. Spre exemplu, o problemă o reprezintă și scrierea cu majuscule. Germana folosește mai multe majuscule decât engleza, în timp ce în arabă nu se folosesc deloc litere majuscule.
Traducătorul are nevoie pentru a depăși această dificultate de o cercetare riguroasă, pentru a se familiariza cu domeniul și particularitățile culturale ale acestuia.
2. gramatica – includ probleme ce țin de timpul verbelor, pronume și orice chestiune care implică în mod explicit sau nu subiectul. Traducătorul trebuie să fie atent să respecte toate regulile gramaticale astfel încât să nu schimbe sau să denatureze mesajul textului.
3. retorica – retorica textului poate fi afectată în mod masiv de interpretarea greșită a anumitor figuri de stil, precum comparații, metafore, metonimii, sinecdote, oximoron, paradox etc. Totodată, interpretarea greșită a figurilor de stil pot schimba întreg tonul textului.
Dacă traducătorul nu reușește să înțeleagă pe deplin mesajul și intenția autorului din textul sursă, fie din motive stilistice, de sintaxă sau din cauza interpretării greșite a tonului, atunci calitatea traducerii va fi afectată.
Calitatea traducerii se bazează pe cunoașterea în profunzime a limbii din care se face traducerea, inclusiv a expresiilor, figurilor de stil, jargonului sau a dialectelor. Traducătorul trebuie să dea dovadă de flexibilitate, determinare, dar și capacitate sporită de asimilare rapidă a unor cunoștințe și concepte.
Pentru a va oferi o experienta de navigare mai buna acest site foloseste cookies.
Daca esti de acord cu acestea, inchide aceasta notificare sau afla mai multe despre setarile cookies aici | OK, inchide