Limbi precum islandeza, limba bască sau catalană, ultimele două limbi oficiale în Țara Bascilor și Catalonia ar putea fi în pericol de dispariție. Ca acestea sunt multe alte limbi, care luptă să supraviețuiască într-o lume tot mai globalizată în care au prioritate primele 5 limbi.

Conform statisticilor, în prezent în lume se vorbesc 6000 de limbi, dar până la sfârșitul secolului vor fi mai puțin de 300. Aceasta este statistica Organizației Națiunilor Unite conform căreia, în fiecare zi umanitatea pierde 14 limbi.

Pierderea nu se referă doar la gramatică , vocabular sau sintaxă, pierderea este mult mai însemnată.

Prin limbaj toate ideile, gândurile, visurile, credințele și dorințele unui grup prind viață. În momentul în care se pierde o limbă, pierdem de fapt toată cultura, legendele, credințele și tradițiile, pierdem o bucată de umanitate.

În 2004 a murit ultima persoană care vorbea una dintre cele mai vechi limbi din lume nü-shu, cunoscut ca și limbajul femeilor, un dialect chinezesc utilizat de femeile din diferite generații pentru a comunica în secret.

Islandeza a devenit practic o limbă inexistentă începând cu anul 2000 iar limbi precum româna vor dispărea din sfera tehnologică.

În prezent se încearcă revitalizarea unor limbi cu ajutorul internetului. Sunt mulți cei care cred că inexistența pe internet reprezintă inexistența în viața reală, dar o limbă nu dispare până nu dispare ultimul vorbitor. Din păcate dispariția unei limbi nu reprezintă doar dispariția unui vocabular sau al culturii asociate ci și pierderea unui bun al umanității.