Irina Badii – Cine este Josequín Miláns del Bosch și ce l-a adus în România?

– ¿Quién es Josequín Miláns del Bosch y que lo trajo a Rumanía?

Josequín Miláns del Bosch – Josequín Miláns del Bosch (“Josequín” îmi spuneau cei din familie când eram mic și e forma de alint pentru numele meu, José Joaquín)  e o persoană curioasă, neliniștită, cu spirit de observație, sensibilă și visătoare, cu suflet de artist – nu un “artist” – și mereu în căutare de situații care să îi mențină vii sentimentele și emoțiile. Fără emoții aș fi mort pe dinăuntru. Fără emoții nu ar exista artă.

De mic am avut înclinații artistice pe care le-am dezvoltat și îmbunătățit odată cu vârsta, în principal desenul, pictura, scrisul și fotografia. Pe aceasta din urmă o practic cel mai mult în prezent, încercând să surprind într-o secundă, atât cât durează fotografiatul, emoția pe care mi-o produce un peisaj, o persoană sau un detaliu insesizabil. Aveam 9 ani când tatăl meu mi-a dăruit primul aparat foto și de atunci nu am încetat să fotografiez viața. Aproape întotdeauna am aparatul foto la mine.

Dar profesia mea nu este cea de fotograf, adevărata mea vocație și profesie e cea de militar. Sunt  un oficial al armatei spaniole și în prezent, după 43 de ani de serviciu, sunt în România, detașat la o unitate militară NATO în București.

Josequín Miláns del Bosch – Josequín Miláns del Bosch (“Josequín” es como me llamaban desde muy pequeño, en mi familia, y que viene de la forma reducida de mi auténtico nombre José Joaquín) es una persona curiosa, inquieta, observadora, sensible, soñadora, con alma de artista -que no “artista”- y en búsqueda siempre de situaciones que le mantengan vivos sus sentimientos y emociones. Sin emociones estaría muerto por dentro. Sin emociones no habría arte.

Desde muy pequeño siempre he sentido inclinaciones artísticas que iba desarrollando y mejorando con la edad, fundamentalmente el dibujo y pintura, la escritura y la fotografía. Esta última es la que más practico en la actualidad porque lo que trato es captar en un segundo, que dura el disparo, la emoción que me produce al observar algún paisaje, persona o detalle inapreciable. Desde que mi padre me regaló mi primera cámara a mis nueve años no he dejado de fotografiar la vida. Casi siempre llevo a todas partes mi cámara conmigo.

Pero no soy un profesional de la fotografía sino mi verdadera vocación y profesión es la de militar. Soy un oficial del Ejército de Tierra español y me encuentro en Rumanía, tras 43 años de servicio, porque estoy destinado en un cuartel general de la OTAN en Bucarest.

Irina Badii – Care erau așteptările tale atunci când ai făcut drumul către România? A fost vreo diferență între așteptări și realitate?

– ¿Cuáles eran tus expectativas cuando emprendiste el camino hacia Rumanía? ¿Hubo alguna brecha entre las expectativas y la realidad?

Josequín Miláns del Bosch – Când am aflat ca am fost detașat în această unitate militară NATO din București, am simțit o emoție profundă și dorința de a cunoaște România. Am început să caut și să citesc tot ce găseam pe internet despre această țară minunată pentru a mă duce informat și pentru a ști ce aveam să găsesc acolo. Iar realitatea a depășit așteptările.

Am găsit o țară cu lacuri impresionante, munți surprinzători, peisaje incredibile, mănăstiri maiestuoase și foarte vechi, parcuri naturale de o frumusețe sălbatică, Marea Neagră, oameni încântători și ospitalieri și o gastronomie care este un desfăt al simțurilor. România este o țară în care ești în siguranță, în ciuda percepției din afara granițelor.

Josequín Miláns del Bosch – Cuando tuve conocimiento de que había sido designado para ocupar un puesto en este cuartel general de la OTAN, en Bucarest, sentí emoción profunda y deseos inmensos de conocer Rumanía. Comencé a buscar y leer todo lo que encontraba en internet sobre este precioso país con el fin de ir un poco documentado y saber lo que podría encontrarme al llegar. Y la realidad superó a la expectativa.

Descubrí un país de lagos impresionantes, montañas sorprendentes, paisajes increíbles, majestuosos monasterios y muy antiguos, parques naturales de naturaleza salvaje, su costa del mar Negro, gente encantadora y hospitalaria y, en fin, una variada gastronomía que es un deleite para los sentidos. Rumanía es un país muy seguro, en contra de la percepción que se pueda tener desde fuera de sus fronteras.

Irina Badii – Ai descoperit vreun loc în România de care te-ai îndrăgostit iremediabil?

– ¿Descubriste algún lugar de Rumanía del cual te enamoraste irremediablemente?

Josequín Miláns del Bosch – M-am îndrăgostit de Transilvania, de coloratele sale sate medievale – în special de orașele Sibiu și Brașov și, nu în ultimul rând, Sighișoara, Alba Iulia și de multe alte locuri, de drumurile sale – în special Transalpina și Transfăgărășan, de câmpurile sale galbene înflorite primăvara, de micile așezări în care timpul pare că s-a oprit în loc. Aș spune că Transilvania e pentru România cum e Toscana pentru Italia.

Există și alte locuri idilice, cum ar fi Delta Dunării, unde pare că omul nu a călcat vreodată și natura a explodat în toată splendoarea ei.  Dar, dacă ar trebui să spun un loc de care m-am îndrăgostit iremediabil, aș spune fără îndoială Transilvania.

Josequín Miláns del Bosch – Me enamoré de Transilvania, de sus coloridos pueblos medievales – especialmente Sibiu y Brasov sin desmerecer Sighisoara, Alba Iulia y otros muchos-, de sus carreteras -fundamentalmente la Transalpina y la Transfagarasan-, de sus campos amarillos cuando en la primavera florecen, de sus pequeñas aldeas donde parece haberse detenido el tiempo. Yo diría que Transilvania es para Rumanía como la Toscana es para Italia.

Hay otros lugares idílicos, como el Delta del Danubio, donde parece que el hombre nunca ha estado y la naturaleza explota en toda su virgen dimensión. Pero si debo decir enamorado irremediablemente, diría sin duda de Transilvania.

Irina Badii – Ce ne poți spune despre gastronomia din România? Cum se îmbină cu obiceiurile culinare din Spania?

– ¿Qué nos puedes decir sobre la gastronomía rumana? ¿Cómo se combina con las costumbres culinarias de España?

Josequín Miláns del Bosch – În primul rând aș spune că a mânca în România e destul de ieftin în comparație cu alte țări occidentale, printre ele și Spania.  Din fericire, eu mănânc de toate și în plus îmi place să încerc mâncărurile tradiționale din fiecare țară pe care o vizitez. Acum, după 10 luni de ședere în România, ce aș putea spune eu despre ciorba atât de variată și nutritivă, de delicioasele sarmale, de micii sau tochitura de porc? Aaa, și ca desert papanași. Toate sunt un desfăt pentru papilele gustative.

Gastronomia românească este un amestec de influențe culinare pe care diversele popoare care s-au perindat pe teritoriului său le-au lăsat de-a lungul istoriei. Are influențe din bucătăria balcanică, slavă, ungară, germană și arome mediteraneene, în special turcești, franceze și italiene.

Nu am avut nicio problemă în ceea ce privește gastronomia românească și nici nu mi-a lipsit cea spaniolă. Ei bine, poate uneori un bun jamon serrano și o delicioasă paella valenciană. Dar în București, unde locuiesc acum, pot suplini aceste carențe mergând cu prietenii mei la unul din restaurantele cu specific spaniol din capitală.

Josequín Miláns del Bosch – Primero he de decir que comer en Rumanía es relativamente barato en comparación con otros países occidentales, entre ellos España. Yo, afortunadamente como de todo y, además, me gusta probar los platos tradicionales de cada país que visito. Ahora mismo, tras 10 meses de estancia en Rumanía, ¿que voy a decir de la tan diversa y nutritiva ciorba, o el exquisito sarmale, o el típico mici o tochitura de porc, entre otros buenos platos? ¡Ah, y de postre los papanasi!. Todo es rico al paladar.

La gastronomía rumana es una mezcla de influencias culinarias que los diversos pueblos que han pasado por su territorio han ido dejando a lo largo de la historia. Tiene influencias de la cocina balcánica, eslava, húngara, alemana y aromas mediterráneos especialmente turcos, franceses e italianos.

No me ha creado, en absoluto, ningún problema la gastronomía rumana, ni tan siquiera he echado de menos la española. Bueno, a veces un poco de buen jamón serrano y una deliciosa paella valenciana. Pero en Bucarest, donde vivo, puedo suplir esas carencias yendo con mis amigos a cualquiera de los restaurantes de comida española que existen en la capital.

Irina Badii – Cum a fost relația ta cu românii? Ai reușit să legi prietenii?

– ¿Cómo fue tu relación con los rumanos? ¿Conseguiste trabar amistades durante este periodo de estancia?

Josequín Miláns del Bosch – Relația mea cu românii se desfășoară în principal la muncă. Față de prietenii și colegii de alte naționalități cu care lucrez, românii sunt cei care seamănă cel mai mult cu spaniolii, simțul umorului, viziunea asupra vieții și prezentului, expresiile similare ne fac să ne înțelegem încă de la început. Eu le spun cu drag latinii „Europei de Est”. Rădăcinile latine ale ambelor limbi ne unesc destul de mult.

Da. Mi-am făcut prieteni români. Chiar dacă la început aceștia nu sunt foarte deschiși, cum sunt spaniolii, cu timpul capătă încredere, sunt mai sociabili  și devin prieteni buni. Am simțit, în general, că românii au o simpatie față de spanioli, mai mult decât față de alte naționalități. În România multe familii au pe cineva drag care locuiește sau muncește în Spania și mulți dintre români au fost măcar o dată acolo.

Josequín Miláns del Bosch – Mi relación con los rumanos la tengo fundamentalmente a diario en mi trabajo. Desde luego, a diferencia de mis amigos y compañeros de otras naciones que trabajamos juntos, los rumanos son los más parecidos a los españoles, su semejante sentido del humor, su visión parecida de la vida y de la actualidad, sus expresiones similares, etc., nos hacen congeniar a la primera. Yo les llamo cariñosamente “los latinos de la Europa del Este”. Las raíces latinas de ambos idiomas nos unen bastante.

Sí que he hecho amigos rumanos. Aunque es cierto que no son tan abiertos al principio como los españoles, también es cierto que con el trato diario aumenta su confianza y se abren más y son buenos amigos. Yo he sentido que, en general, los rumanos tienen simpatía hacia los españoles más que a otras nacionalidades. Son bastantes las familias rumanas que tienen algún miembro viviendo o trabajando en España y muchos han estado alguna vez en España.

Irina Badii – Ce ți-a plăcut în România în comparație cu alte țări în care ai fost?

– ¿Qué te gustó en Rumania en comparación con otros países en los cuales estuviste?

Josequín Miláns del Bosch – Dintre toate țările pe care le-am vizitat, și pot spune cu modestie, că au fost destul de multe, trebuie să menționez că România este o țară perfectă pentru a surprinde cu aparatul foto frumusețea incredibilă a diverselor sale peisaje, pentru a te bucura de cele 4 anotimpuri ale sale și a admira frumusețea româncelor.

Josequín Miláns del Bosch – De todos los países que conozco, y, con humildad, he estado en bastantes, tengo que afirmar que Rumanía es un país perfecto para captar con mi cámara la increíble belleza de sus variados paisajes, disfrutar de ellos en sus cuatro estaciones y, desde luego admirar la hermosura de sus mujeres.

Irina Badii – Ce recomandări ai face pentru cititorul nostru spaniol în ceea ce privește o viitoare călătorie în România?

– ¿Qué recomendaciones harías para nuestro lector español en cuanto a un futuro viaje a Rumanía?

Josequín Miláns del Bosch – În primul rând să nu stea pe gânduri, să caute un zbor – există zboruri directe și ieftine – și să pregătească excursia un pic înainte cu ajutorul paginilor web. De asemenea, aș sugera ca șederea să fie de minimum o săptămână dacă se dorește o imagine mai completă decât un simplu sfârșit de săptămână în care nu ai avea timp să vezi prea multe. Aș adăuga faptul că cele mai bune luni pentru a vizita România, în ceea ce privește orele cu lumină, climă și frumusețe a peisajelor sunt septembrie, octombrie, aprilie, mai și iunie, adică toamna și primăvara.

Nu uitați ca nu este necesar pașaportul, doar cartea de identitate. Schimbul în moneda locală îl puteți face la una din multele case de schimb, chiar dacă se poate plăti cu cardul în aproape toate localurile. Și în cele din urmă repet, e o țară în care ești în siguranță și în care la sfârșitul misiunii mele ……mă voi întoarce.

Josequín Miláns del Bosch – Antes de nada, yo diría que no se lo piense, que busque algún vuelo -los hay directos y económicos- y que prepare su viaje con un poco de antelación a través de las múltiples páginas que internet ofrece. Por cierto, sugiero que su estancia sea de una semana de duración como mínimo si lo que se pretende es tener una impresión más completa que un simple viaje de fin de semana, que no da tiempo a ver nada. Yo añadiría que los meses mejores para visitar Rumanía por horas de luz, climatología y belleza de sus paisajes son septiembre, octubre, abril, mayo y junio, es decir otoño y primavera.

Recordar que no es necesario pasaporte, tan solo DNI. El cambio a la moneda local es mejor hacerlo en Rumanía en cualquiera de las muchas casas de cambio que hay por doquier, aunque se puede pagar en casi todos los establecimientos con tarjeta bancaria. Y, finalmente, volver a repetir que es un país seguro. Yo, desde luego, cuando termine mi tiempo aquí…regresaré!.