Se spune că interpretariatul este a doua cea mai veche meserie din lume. Există mărturii ale faptului că interpreții erau mereu alături de faraoni, regi sau cuceritori. Aceștia sunt menționați chiar și în biblie sau în mitologia greacă.

În ciuda tradiției istorice, interpretariatul a devenit o profesie recunoscută abia în preajma Primului Război Mondial. La începuturile acestei profesii, interpreții erau aproape exclusiv bărbați. În prezent, cea mai mare parte a interpreților sunt femei. De fapt, acum, 1 din 3 interpreți este bărbat.

Schimbări de gen se produc în orice profesie, acestea venind la pachet cu diverse implicații, precum modificarea condițiilor de muncă, a remunerației și a profesiei.

Studiile arată că balanța actuală a genului are implicații serioase în profesie, unele dintre acestea putând fi resimțite chiar și în prezent.

Industria serviciilor lingvistice continuă să evolueze. Companiile devin din ce în ce mai strategice în ceea ce privește cheltuirea bugetelor internaționale, iar lingviștii lucrează din ce în ce mai mult pentru a furniza servicii complete.

O poveste – două perspective:

Pentru a oferi o perspectivă mai clară asupra implicațiilor modificării balanței genului în profesia de interpret, cercetătorii Rachael Ryan și Sarah Hickey au realizat două studii diferite. Primul studiu a avut ca subiecți bărbații interpret, iar cel de-al doilea studiu a avut ca subiecți femeile interpret. Rezultatele studiilor au dezvăluit motivațiile pe care le au femeile interpret și cele ale bărbaților interpret, cât și punctul de vedere al acestora.

La realizarea studiului au participat 259 de bărbați și 161 de femei interpret. Rezultatele studiilor au arătat că deși existau factori motivanți similari pentru ambele genuri de interpreți, aceștia aveau puncte de vedere diferite referitor la balanța genurilor.

Motivațiile diferite ale bărbaților și femeilor

Primul studiu a arătat care sunt primii patru factori motivanți ai bărbaților interpret:

1. Plictiseala în profesiile trecute
2. Căutarea sensului
3. Remunerația
4. Flexibilitatea

Entuziasmul garantat și recunoștința regăsite în această profesie au fost principalii factori motivatori în cazul bărbaților. 52% dintre respondenți au mărturisit că ceea ce i-a motivat au fost banii. Aproape 54% au spus că natura flexibilă a meseriei i-a determinat să o aleagă.

Bărbații au mai mărturisit că plictiseala din ocupațiile anterioare i-a motivat să-și schimbe carierele și să devină interpreți de conferință.

”Mă plictisisem de cariera mea ca traducător și atunci am trecut de la traduceri la interpretariat (o tranziție naturală)”, a mărturisit G., potrivit nimdzi.com.

Al doilea studiu realizat a pus accentul pe patru factori care le-au motivat pe femei să aleagă cariera de interpret de conferință. Și anume:

1. limbile străine – o abilitate ușor de obținut
2. stimulare și dezvoltare
3. sentimentul importanței: recunoaștere socială și prestigiu
4. libertatea: călătoriile și flexibilitatea

Femeile și-au exprimat dorința de a-și folosi pasiunea pentru limbi într-un mod productiv. Multe dintre acestea susțin că ceea ce le-a motivat a fost faptul că se puteau concentra pe o anumită abilitat, în timp ce altele au spus că și-au dorit să depășească stereotipurile asociate studiilor lingvistice.

Al doilea factor motivator a fost stimularea și dezvoltarea personală. Frica de plafonare și foamea de noi cunoștințe le-a motivat pe participantele la studiu, care descriu profesia de interpret ca fiind antrenantă, provocatoare și că le satisface curiozitatea.

Al treilea factor motivator în cazul femeilor a fost recunoașterea socială și prestigiul profesiei de interpret. Femeile și-au dorit să-și folosească abilitățile lingvistice pentru a-i ajuta pe cei din jurul lor și susțin că acest serviciu joacă un rol important.

În final, participantele la studiu au mărturisit că interpretariatul le dă un sentiment de libertate, care este asociat cu oportunitatea de a călători și cu natura flexibilă a acestei profesii.

Rezultatele celor două studii au demonstrat că cele două sexe sunt ghidate de motivații diferite la intrarea în profesie, care rezultă din percepția diferită a profesiei de interpret.

Motivele dezechilibrului de gen

Atunci când vine vorba despre motivul din cauza căruia există acest dezechilibru de gen în ceea ce privește profesia de interpret, femeile sunt de acord doar parțial cu colegii lor bărbați în ipotetizarea unui motiv.

Majoritatea bărbaților susțin că ei cred că dezechilibrul balanței de gen din cadrul profesiei de interpret este cauzat de abilitățile sporite ale femeilor. Aceștia consideră că femeile sunt mai pricepute atunci când vine vorba de limbi și comunicare. Aceștia cred că femeile pot fi trecute mai ușor cu vederea și se pot concentra mai bine la propriile gânduri.

Cea mai mare parte a femeilor care a participat la acest studiu a dezaprobat această ipoteză. Femeile consideră că dezechilibrul este cauzat de prejudecățile de gen. Acestea susțin că societatea se așteaptă ca femeile să fie mai vorbărețe și au tendința de a le împinge pe ele în față.

”Trebuie să înveți să-ți lași deoparte orgoliul și opiniile, însă cred că asta este dificil pentru bărbați și femei. Cred că există o perspectivă părtinitoare și oamenii consideră că pentru noi e mai ușor sau doar că facem mai mult”, a mărturisit A, una dintre participantele la studiu.

O parte dintre participanții de sex masculin consideră că inclinarea balanței în favoarea femeilor are de-a face cu sentimendul datoriei. Bărbatul în vârstă de 34 de ani a explicat astfel: Unul dintre motivele pentru care există mai multe femei în profesia noastră este faptul că interpretariatul implică un element al datoriei – acesta este un talent mai mult al femeilor decât al bărbaților. Femeile au grijă de copii, de părinți etc. Foarte puțini bărbați au acest sentiment al datoriei”.

Femeile care au participat la realizarea studiului au fost de acord că interpretariatul este o profesie care implică serviciul. Cu toate astea, femeile nu consideră că ele sunt predispuse în mod natural pentru a-i servi/ îngriji pe ceilalți. Acestea susțin că au remarcat că există această tendință, care devine din ce în ce mai evidentă în așteptările societății. Participanta B la studiu spune: ”există o idee colectivă că femeile sunt făcute pentru servicii, să-i ajute pe ceilalți, să aibă grijă”.

Atât bărbații, cât și femeile care au participat la studiu au fost de acord asupra faptului că stereotipurile de gen joacă un rol extrem de important în dezechilibrul balanței genurilor în profesie.

Participanții bărbați susțin că ideea femeile sunt atrase de ideea de a lucra ca freelancer pentru că asta le permite un program flexibil, mult mai compatibil cu responsabilitățile familiale. Cu toate astea, femeile interpret nu sunt de acord cu acest aspect. Multe dintre acestea susțin că, dimpotrivă, volatilitatea veniturilor și nevoia de a călători face dificilă împăcarea vieții profesionale cu cea de familie. Femeile susțin că aceste elemente flexibile sunt cele care ii descurajează pe bărbați să intre în profesie, căci este mult prea instabilă pentru un furnizor.

Interesant este însă faptul că ambele genuri au văzut natura programului flexibil ca fiind compatibil cu responsabilitățile familiale. Bărbații consideră că acest element le încurajează pe femei să devină interpret, în timp ce femeile consideră că acesta este un element descurajant pentru bărbați.

Extinderea orizontului

Aruncând o privire la un alte studii, am descoperit că au mai fost și alții interesați să afle de ce s-a produs acest dezechilibru de gen în profesia de interpret de conferință.

Unele dintre aceste studii sugerează, de exemplu, că introducerea interpretariatului simultan a influențat schimbarea genurilor. Prima generație de interpreți de conferință a fost foarte vizibilă, fiind poziționată chiar lângă politicieni importanți. Aceștia erau figuri publice și se bucurau de prestigiu. Odată cu introducerea interpretariatului simultan, vizibilitatea interpreților a scăzut, aceștia ajungând să devină invizibili, iar prestigiul profesiei să scadă.

Cercetările au arătat că odată ce prestigiul unei profesii scade, aceasta devine mai puțin atractivă pentru bărbați, permițând accesul femeilor în profesie.

Editarea de carte, spre exemplu, obișnuia să atragă atât bărbați cât și femei. În orice caz, odată cu intrarea pe piață a multinaționalelor, care au oferit job-uri mai bune bărbaților și au furat autonomia și aura culturală editurilor, această profesie a devenit mai puțin atractivă pentru bărbați. Alegerea carierei pentru femei, pe de altă parte, a fost limitată, astfel că și această profesie s-a feminizat.

Un alt exemplu care a urmat același model este domeniul programării. La început, programatorii erau femei, însă odată ce această profesie a câștigat în importanță, a început a fi asociată cu știința, raționamentul și… masculinitatea.

Aceste exemple sunt dovada faptului că abilitățile specifice fiecărui gen și profesia sunt mult mai flexibile decât se presupunea.